De ce sunt alegerile dificile?

De ce sunt alegerile dificile?

De ce sunt alegerile dificile? În viață ne întâlnim adesea cu situații în care alegerile noastre ne pot schimba destinul și cursul întregii vieți. Uneori drumul vieții ne scoate în față anumite oportunități, apoi ne testează, ne întinde capcane și în funcție de acestea va fi și viața noastră.

De ce sunt alegerile atât de dificile?

Între-o astfel de situația s-a aflat și un soldat American înainte de război.

Înainte de a pleca pe front, un soldat a trecut pe la bibliotecă și a împrumutat o carte. S-a gândit că-i va fi de folos pe lungul drum care avea să-l ducă pe front.

Pentru că războiul începuse de ceva timp, biblioteca era destul de sărăcăcioasă, iar puținele cărți care se mai aflau pe rafturi erau cărți donate.  Așa că, dintre cele câteva opțiuni, soldatul a ales o carte cu poezii.

Această carte era oarecum specială, asta deoarece persoana care donase cartea lăsase comentarii și-și făcuse notițe pe aproape toate paginile cărții.

Soldatul, citea câte o poezie care îi plăcea foarte mult, apoi citea notițele din lateral și parcă poezia îi răspundea. Avea impresia că el și persoana care au făcut acele note erau una și aceeași persoană.

Drumul vieții (De ce sunt unele alegeri atât de dificile?)

Ajuns la ultima pagină, observă în colțul din dreapta jos o adresă. Exact în acel moment, trenul care-l ducea pe front se opri într-o stație. Avea de așteptat câteva ore până la eliberarea șinelor, când îi veni ideea să-i scrie acelei persoane misterioase.

Nu mică i-a fost mirarea când, ajuns deja pe front, primi o scrisoare de la persoana misterioasă. Atunci află că este vorba despre o femeie care locuiește în New York.

În timp ce războiul înainta, soldatul îi scria câte o scrisoare din fiecare locație în care ajungea, iar femeia misterioasă îi răspundea de fiecare dată. Asta îl ajuta când îi era greu pe front, acum avea un motiv să-și dorească să ajungă teafăr înapoi în tabără.

Aștepta cu nerăbdare scrisorile, iar sentimentele i s-au transformat în unele de iubire.

În una dintre scrisori soldatul i-a cerut femeii misterioase o poză, dar s-a lovit de un refuz. Aceasta i-a scris că dacă o iubește cu adevărat pentru ceea ce reprezintă, nu va conta cum arată.

Până la urmă, soldatul se îndrăgostise de sufletul, nu de înfățișarea acesteia și într-adevăr, pentru el nu conta așa mult cum arată.

Oportunitatea (De ce sunt unele alegeri atât de dificile)

Într-o zi, peste tot răsuna mesajul -războiul s-a încheiat, am învins!

La auzul unei vești așa importante, soldatul s-a hotărât să plece direct spre New York pentru a se întâlni cu fata misterioasă de care se îndrăgostise.

I-a scris o ultimă scrisoare în care i-a spus cât de nerăbdător este să o întâlnească și deși nu va putea primi un eventual răspuns de la aceasta, compania lui urma să plece înapoi spre America, o va aștepta pe peronul gării ținând cartea în mână, în timp ce ei îi ceruse să țină în mână un trandafir roșu.

Pe peronul stației, se pierdu în mulțimea de civili și soldați care ajunseseră în gară. Ajuns aproape în capătul peronului zări o fată superbă, cu părul roșu, îmbrăcată într-o rochie albă care-l fixa cu privirea de la depărtare. Ochii ei sclipeau de sub ramele ochelarilor care-i acopereau fața. Era o fată frumoasă, cum nu mai văzuse niciodată.

Văzând-o, inima a început să-i bată cu putere, iar pe șirea spinări a început să simtă un fior rece. Să fie oare fata misterioasă pe care o iubea?! Cât de norocos s-ar simți dacă ar fi chiar ea.

Toate relele, nenorocirile și durerilor din război ar fi uitate. Dar, analizând-o mai atent a observat că nu avea niciun trandafir în mână.

Și în timp ce se tot uita și se întreba dacă nu cumva a uitat sau nu a găsit trandafiri, între ei apăru o femeie trecută de prima tinerețe, îmbătrânită de trecerea anilor care ținea în mâna stângă un frumos trandafir roșu. 

Deși toate acestea s-au întâmplat într-un interval de câteva secunde, pentru el parcă totul a durat o eternitate.

– Vă puteți imagina dilema?

Pe de o parte o tânără superbă care atrăgea toate privirile, pe de altă parte o femei în vârstă cu un trandafir în mână.

Soldatul nostru avea în față o mare dilemă și în timp ce acesta era încremenit pe peron, fata tânără trecu de doamna cu trandafir, s-a oprit în fața soldatului și l-a întrebat:

Capcana 

-Pe mine mă căutai?

În inima lui se dădea o adevărată luptă, una mai crâncenă decât războiul la care tocmai luase parte. Acolo nu trebuii să facă alegeri sau să ia decizii, ci doar să urmeze ordine.

Acum însă era pus în fața unei alegeri foarte grele.

Să își încerce norocul cu o tânără superbă pe care nu o cunoștea deloc sau să își urmeze inima în direcția sufletului pe care îl cunoștea și de care se îndrăgostise.

După câteva secunde de ezitare a decis și a trecut pe lângă tânăra frumoasă, căreia îi răspunse politicos:

– Nu, o căutam pe doamna din spate cu trandafirul în mână și apoi se îndreptă numaidecât spre doamna în vârstă care în tot acest timp se oprise și părea că așteaptă pe cineva.

Ajuns în dreptul acesteia s-a prezentat și s-a arătat foarte încântat de faptul că în sfârșit s-au întâlnit. A început să-i povestească cât de mult l-au ajuta scrisorile și conversațiile pe care le-au purtat prin corespondență.

Pentru câteva secunde toate acestea vorbe au creat un moment stânjenitor, doamna în vârstă părea că nu-l cunoștea și nu știe despre ce este vorba. Și asta pentru că așa era, doamna venise cu alte treburi pe peron.

Rezultatul 

– Băiete, nu știu despre ce vorbești. O domnișoară superbă mi-a dat acest trandafir și mi-a spus că dacă o să mă abordeze un soldat să-i spun că îl așteaptă la cafenea de după colț.

În cele din urmă alegerile nu sunt mereu despre ceea ce se vede la exterior, ci mai degrabă despre ceea ce este la interior.

 

(Poveste preluată și adaptată)

Facebook Comments

Lasă un răspuns