De ce ne este frică de succes? 

De ce ne este frică de succes? 

Chiar dacă toți căutăm succesul, atunci când îl vedem, ne ascundem. Apoi oftăm, „iar m-a ocolit”, dar în realitate, noi l-am ocolit pe el.
Nu cred că ne ferim de succes în mod conştient. Sunt convins de faptul că toţi ni-l dorim şi visăm la acesta. Deși ne gândim că avem liberul arbitru și noi suntem 100% în control, în realitate, multe decizii şi comportamente ne sunt dictate de fapt de subconştient.
Cu alte cuvinte subconştientul nostru este cel care se fereşte de succes. Acesta îmbracă această „teamă” în diverse feluri şi forme, şi de cele mai multe ori, nu ne dăm seama că suntem”manipulţi”.
Pentru că succesul atrage atenția asupra noastră, expunerea este mai mare, iar numărul invidioșilor în creștere. Subconștientul nostru ne va spune: ,,Cu atâtea implicații negative, de ce ai mai vrea să ai succes?”
Acesta este, de multe ori, raționamentul subconștientului nostru care mai mereu caută mai degrabă să evite schimbarea, decât să facă ceva nou, iar succesul înseamnă să ieşim din zona de confort în care ne aflăm acum, să muncim mai mult şi să facem lucruri noi.
Trebuie să realizăm că omul primitiv nu este o istorie chiar așa de îndepărtată, iar acesta era programat să supraviețuiască, asta însemnând să se ferească de pericole și să se ascundă într-o peșteră întunecată atunci când ”primejdia” plutea în jur.
Cu alte cuvinte suntem programaţi să ne ferim de tot ceea ce este nou sau ce nu se află în controlul nostru total.
Este foarte greu dacă ne gândim să schimbăm un comportament întimpărit în ADN-ul nostru în atâția mii de ani de evoluție.
Chiar dacă acum nu mai există pericolele de altă dată, subconștientul nostru va traduce orice provocare sau ieșire din zona de confort ca un potențial pericol, un fel de lup preistoric de care trebuie să ne adăpostim într-o peșteră.
Și din păcate, adesea, succesul înseamnă să pășim în necunoscut, să facem lucruri noi pe care nu le-am crezut posibile până acum, doar că toate acestea sunt interpretate ca „pericol.”
Succesul poate veni doar dacă facem lucrurile conștient, dacă alegem să ieșim din zona de confort și dacă depunem efortul necesar să îl obținem.
Este nevoie să ne învingem mecanismele de autoapărare și să ignorăm semnalele disperate transmise de subconștient. 
Și evident, nu trebuie să ne gândim că o voce ne va spune clar: ,,Nu face asta!”, ci mai degrabă această opoziție a subconștientului va fi mascată în diverse forme.
De câte ori nu ne-am spus: ,, Trebuie să merg la sală, dar mă simt obosit”. De asemenea, în momentul în care ne-am propus să facem ceva nou care implică angajament și efort din partea noastră, să ne apară în minte tot felul de argumente care să ne îndrepte spre un refuz: ,, Dar de ce îmi trebuie mie asta?
Decât să am mai multă bătaie de cap, lasă, este mai bine așa cum sunt acum” .
Acum toate aceste informații nu sunt altceva decât ”piedici” ale subconștientului care încearcă să ne autosaboteze succesul.
Subconștientul lucrează așa cum este programat, fie pentru noi, fie împotriva noastră, de aceea este foarte important să ne cultivăm obiceiuri sănătoase care să devină rutină.
Cum ar fi dacă în momentul în care ne spunem ,,Nu merg astăzi la sală pentru că sunt obosit”,  subconștientul să spună ,, Aaa, nu ești chiar așa obosit, odată ce ajungi la sală te vei simți mult mai bine”. Da, acest lucru este posibil dacă cultivăm mai întâi acest comportament.
Asta înseamnă că trebuie mereu să acționăm conștient și, uneori, să refuzăm să mai ascultăm ”plângerile” sau argumentele subconștientului împotriva a ceea ce vrem să facem. Dacă vrem să reușim trebuie să începem acum!
Cu cât vom zăbovi mai mult asupra unei idei de acțiune, cu atât scad șansele să mai începem vreodată, iar asta va însemna că dacă nici nu am plecat, atunci nici nu vom putea ajunge niciodată la destinație.
Argumentul meu preferat de ”autosabotare” este: nu este încă perfect, mai trebuie să te pregătești, să mai cauți,  el/ea este mai bun(ă) ca tine.
Cu alte cuvinte, nu face nimic până lucrurile nu se aliniază perfect, doar că asta nu se va întâmpla niciodată.
Acest şiretlic al subconştientului este foarte interesant deoarece acesta nu încearcă să aducă contra argumente la ceea ce mi-am propus ci cu subtilitate va încerca să „amâne” acţiunea la nesfârşit.
Timpul nu va fi niciodată perfect pentru a începe ceva, evident cei care fac deja lucrul pe care ne dorim și noi să îl facem  o fac mai bine decât noi.
Este nerealist să ne comparăm cu cineva care are deja o experienţă sau este printre cei mai buni de vreme ce noi abia ne gândim să începem să facem acel lucru.
Fără să începem nu vom căpăta niciodată experiență și fără experiență practică nu vom deveni niciodată mai buni oricât de mult am studia și ne-am documenta. 
Lumea este într-o continuă mișcare, iar ceea ce era valabil ieri poate nu mai este atât de relevant astăzi.
Chiar dacă, în general, bazele rămân aceleași, în timp trebuie să readaptăm modul de a face lucrurile la contextul în care ne aflăm.
Dacă citim o carte de economie scrisă într-o perioadă de recesiune și una scrisă într-o perioadă de boom economic o să observăm că abordarea este total diferită. 
Acum, chiar dacă informațiile din ambele cărți sunt valide, nu vom ști care funcționează acum decât în momentul în care începem să aplicăm și să ajustăm, să ne îmbunătățim și pe parcurs să devenim mai buni.
Se spune că, dacă ai un plan să obții ceea ce îți dorești, problema este pe jumătate rezolvată. Eu spun, mai degrabă, că doar în momentul în care faci primii pași problema este pe jumătate rezolvată.
Dar este foarte important să faci acești pași conștient și să nu te oprești niciodată până ce nu ajungi la final. Nu uita că subconștientul funcționează în ambele direcții. 
Primul pas este cel mai greu, toți am experimentat asta, de la bebelușul care învață să meargă pentru prima dată, la copilul care învață să meargă pe bicicletă prima dată, la adolescentul care merge pentru prima dată la liceu, la adultul care începe un job nou.
Toate începuturile au fost grele și este normal să fie așa, de aceea primul pas este cel mai important pas al călătoriei noastre spre ceea ce ne-am propus. 
Chiar dacă primul pas înseamnă un eșec, toate experiențele de până acum ne spun că succesul îl putem obține doar prin perseverență. Adesea eșecul este vestitorul succesului.
Pas cu pas, eşec după eşec, vom reuşi să devenim mai buni. Toate astea cu condiţia să ajustăm ceea ce nu a funcţionat şi să încercăm din nou.
Dacă vă propuneți ceva: Începeți imediat, nu vă mai lăsați subconștientul să vă păcălească și nu vă opriți când vă este greu sau vă doare, ci când ați terminat!
.
Facebook Comments

Lasă un răspuns